COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Misiune diplomatică irealizabilă?

Misiune diplomatică irealizabilă?

Activitatea ambasadelor moldovenești peste hotare, în mare măsură, se desfășoară departe de ochii lumii. Noi, cei care locuim aici credem că acolo muncesc profesioniști de clasă, care apără interesele statului nostru dincolo de hotarele lui. Da așa e oare?

„Nu vă aflați acolo la odihnă”

În ultimele zile ale lunii februarie, în orașul polonez Boleslaveț, unde în 1945 a fost răpus conaționalul nostru Ion Soltîs, a fost instaurată o placă comemorativă cu numele eroului. La ceremonie, împreună cu delegația moldovenească, au fost prezenți și reprezentanții Poloniei. Dar din partea ambasadei Republicii Moldova, scrie mass-media locală, la eveniment nu a participat nimeni. De ce? Era unul puțin important?

Este doar unul dintre numeroasele episoade, după care apar întrebări de genul: ce fac, la drept vorbind, ambasadele moldovenești peste hotare? Și cine-s acești oameni ce reprezintă interesele țării noastre departe de patrie?


Parțial, răspuns la această întrebare a dat recent președintele Moldovei Igor Dodon. Amintim, evenimentele s-au derulat atunci fulgerător.

La 11 februarie, în ședința Colegiului Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, șeful statului a făcut o declarație dură în adresa ambasadorilor moldoveni.

”Ambasadorul Republicii Moldova se află dincolo de hotarele țării nu pentru a se odihni. Funcția de ambasador nu este o metodă de a-l trimite pe cineva la pensie, la odihnă ori la sanatoriu, cum era la noi primit anterior. Într-un loc călduț. Eu vorbesc sincer și dur: noi așteptăm de la ambasadori rezultate. Nu vă aflați la odihnă peste hotare. Să analizăm rezultatele fiecărei ambasade în sfera comerțului, a atragerii investițiilor și să vedem totalurile. Dacă vom stabili pentru fiecare ambasadă indicele privind numărul de investitori atrași în economia Republicii Moldova, dinamica schimbului de mărfuri, veți vedea că nu toți au cu ce se lăuda”, a declarat Igor Dodon, amintind diplomaților moldoveni că așteptăm de la ei profesionalism și disciplină.

”Dacă ambasada nu atrage investitori sau nu organizează, pe parcursul anului, niște evenimente menite să îmbunătățească imaginea țării, despre ce să mai vorbim? Cu ce ne ocupăm, atunci, dincolo de hotarele țării?” s-a întrebat președintele.

A doua zi, la 12 februarie, guvernul a rechemat șase ambasadori ai Republicii Moldova, acreditați în misiunile diplomatice de peste hotare.

Este vorba despre Mihai Gribincea, ambasadorul RM în România și prin cumul – în Muntenegru și Serbia; Vitalie Rusu, ambasador al RM în Republica Cehă și prin cumul – la Sf. Scaun; Victor Osipov, ambasadorul RM în Austria și prin cumul – în Slovacia, reprezentant permanent la OSCE și în oficiul ONU din Viena; Veaceslav Dobîndă, ambasadorul RM în Regatul Suedia și prin cumul – în Finlanda, Norvegia și Islanda; Denis Jelimalai, ambasadorul RM în China și Ștefan Gorda, ambasadorul RM în Bulgaria și prin cumul – în Macedonia de Nord și Albania.

Premierul Ion Chicu a subliniat din start, că declarația președintelui nu are legătură cu rechemarea celor șase ambasadori – cică, le-a expirat mandatul. Și a promis că în scurt timp în locul lor vor fi numiți alți diplomați – ”nu politicieni, ci în exclusivitate diplomați, care vor reprezenta cu brio țara noastră peste hotare”.

Totuși, imediat după aceasta, la 13 februarie, două fracțiuni parlamentare - PAS și ”Platforma DA„ - au depus o moțiune de cenzură împotriva lui Aureliu Ciocoi, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Inițiatorii acesteia au numit ”iresponsabile” recentele declarații ale ministrului privind conflictul transnistrean, și și-au declarat nemulțumirea privind politica externă promovată în prezent de conducerea ministerului. Moțiunea nu a trecut, firește, dar ”sedimentul a rămas”.

Nu-l ajută pe președinte

Pretențiile președintelui față de ambasadorii moldoveni nu au apărut pe loc gol. Încă în februarie 2019, Igor Dodon declara că MAEIE ignoră vizitele președintelui republicii în străinătate, iar reprezentanții țării peste hotare nu-i acordă susținere și ajutor din teama să nu fie eliberați din funcții.

Printre altele, el a exemplificat prin cazurile în care în Germania și Rusia diplomații nu au sprijinit președintele în timpul vizitelor acestuia la Munchen și Moscova. Spre exemplu, în timp ce el participa la Conferința internațională de securitate din Munchen, nimeni din ambasada Moldovei în Germania nu a catadicsit barem să vină la eveniment.

Igor Dodon a numit această situație stranie. ”Ei trebuie să participe la asemenea evenimente, la care-s prezenți oficiali din Moldova. Dar le-a fost interzis. Li s-a interzis și la Moscova, de unde eu reveneam acasă în Moldova. Lucrătorilor diplomatici li s-a interzis chiar să se apropie de președinte. Partenerii noștri nu înțeleg aceasta. Ei se amuză și spun: cum e posibil?”, a menționat Igor Dodon.

El a amintit că dacă un membru al guvernului sau un deputat zboară într-o țară oarecare, misiunea diplomatică de acolo trebuie să-i acorde întregul sprijin diplomatic, în asta constă munca lor. Igor Dodon a subliniat că lucrătorii diplomatici, angajații MAEIE se consideră profesioniști, însă după alegeri problema profesionalismului lor va fi pusă foarte dur. ”Nu se poate proceda așa. Nu contează dacă este un oponent politic sau nu. El este reprezentantul statului, iar ei își permit. Nu-i nimic, ne vom clarifica”, a spus atunci președintele.

”Răspunde!”

Activitatea ambasadelor moldovenești peste hotare, în mare măsură, se desfășoară departe de ochii lumii. Doar uneori ies la suprafață momente deosebite, care nu pot fi ascunse.

Spre exemplu, un scandal diplomatic de proporții s-a declanșat în a.2018, atunci Ministerul afacerilor externe și integrării europene l-a rechemat din Federația Rusă pe ambasadorul Andrei Neguța «pentru consultări». Președintele Moldovei a calificat acțiunile departamentului politicii externe a Moldovei ca pe o provocare menită să submineze restabilirea relațiilor de prietenie dintre cele două țări. În opinia lui Igor Dodon, acest gest a fost făcut de dragul loialității Occidentului și pentru a perturba vizita președintelui moldovean în Federația Rusă.

Neguța a mai fost chemat și în martie 2019, cînd delegația țării nu i-a putut vizita pe cei doi aviatori moldoveni eliberați din captivitatea afgană cu ajutorul Rusiei.

Un alt caz a avut loc în iunie, trecut, imediat după formarea guvernului Sandu. Nicu Popescu, șeful de atunci al MAEIE, a rechemat-o la Chișinău pentru consultări pe Cristina Balan, ambasadoarea Moldovei în SUA. Anterior, apăruse informația precum că Balan difuza în SUA o scrisoare în care dădea asigurări că blocul ACUM și PSRM acționează în exclusivitate în interesele Moscovei, fără a ține cont de interesele SUA și convingea Washingtonul să susțină Partidul Democrat din Moldova.

Și iată acum - șapte rechemați concomitent. Despre majoritatea dintre ei opinia publică chiar nu cunoaște nimic, însă doi dintre ei au fost implicați în scandaluri.

În România ca acasă

Mihai Gribincea este un diplomat experimentat. În 2010, prin decretul președintelui interimar Mihai Ghimpu, el a fost numit în funcția de ambasador al Moldovei în Belgia și prin cumul – în Olanda și Luxemburg. Concomitent, el a devenit reprezentant permanent a Moldovei la NATO și nu-și ascundea simpatiile pentru alianța militară nord-atlantică.

În 2015, prin decretul președintelui Nicolae Timofti Mihai Gribincea a fost numit ambasador în România. Iar în ianuarie 2017 o declarație a sa a declanșat un scandal. În interviul acordat portalului românesc Digi24.ro, ambasadorul Moldovei a declarat că există șanse mari ca decretul privind lipsirea lui Băsescu de cetățenia moldovenească să fie declarat neconstituțional. Șeful statului a criticat atunci această declarație.

”Mă miră că unii ambasadori devin avocații politicienilor din țările în care lucrează. Și mai rău e că ei își permit comentarii politice în raport cu guvernul care i-a numit în această funcție”, a scris Dodon pe pagina sa de socializare. ”Asta vorbește ori despre calificarea proastă a acestui ambasador, ori despre angajamentele lui politice, care dăunează intereselor propriului stat”. El a cerut ca ”guvernul să recheme acest ambasador și să-l înlocuiască cu un altul, care își înțelege mai bine îndatoririle diplomatice și interesele Republicii Moldova”.

Pavel Filip, premierul de atunci al Moldovei, nu a aprobat solicitarea președintelui țării. Gribincea și-a păstrat postul la București și a continuat să facă diferite declarații.

Unul din interviuri a fost oferit în ajunul alegerilor din 24 februarie 2019, publicației românești PSnews.ro. Iată niște citate din acel interviu :

”În opinia unor observatori, venirea la putere a altor forțe, nu proeuropene, se poate solda cu întoarcerea Moldovei, pentru un timp îndelungat, în sfera de influență a Federației Ruse. S-ar putea produce ”federalizarea” Republicii Moldova în stil rusesc, armata rusă va rămîne în RM cu statut de ”trupe pacificatoare” etc. Personal, mă tem de un astfel de viitor pentru Moldova”.

”În România mă simt ca acasă”.

Și iată că acum ambasadorul Moldovei este rechemat din țara în care se simte ca acasă. Probabil, acolo se va stabili.

”Este o minciună!”

Victor Osipov este o figură și mai remarcabilă. Cu studii de jurnalist, el a intrat repede în politică. În parlamentarele din 2009 a fost ales deputat din partea alianței ”Moldova noastră” a lui Urechean, dar peste doi ani a declarat că se lasă de politică și părăsește alianța. În 2014 a fost managerul campaniei electorale a PDM, iar din anul 2015 – vicepremier pentru integrare în guvernul lui Gaburici, apoi și în cel al lui Streleț

Se zvonea că el putea fi numit prim-ministru interimar după demisia guvernului Streleț, ori șef la MAEIE. Dar au rămas doar zvonuri, din a.2017 Osipov activează în domeniul diplomatic: este numit ambasador în Austria, precum și reprezentant permanent al Moldovei la OSCE și ONU.

Dar anume de activitatea lui în anii în care era viceprim-ministru ține un scandal recent. În luna iulie a anului trecut, Vladislav Culminschi, consilierul prim-ministrei Maia Sandu în problemele politicii externe și planificării strategice, a cerut demiterea lui Osipov din funcția de ambasador pe motiv că el este unul dintre organizatorii contrabandei cu țigări prin magazinele duty-free în Transnistria. Osipov, desigur, a negat aceste acuzații.

Pe pagina sa de pe o rețea socială el a scris: ”Este de înțeles dorința noii conduceri din Chișinău de a-și promova oamenii în diverse funcții, inclusiv în ambasadele Moldovei peste hotare. Eu nu recunosc această minciună, născocită pentru a agita mass-media! Este jocul ”murdar” al unor persoane interesate din Chișinău, care acționează în interese din afară. Dar cum am promis, la momentul potrivit mă voi preocupa de calomniatori”.

Acum, revenit de la Viena, Victor Osipov va avea posibilitatea să se clarifice cu calomniatorii.

Cine e următorul?

Cu ceva timp în urmă, după o deplasare excesiv de îndelungată, a fost rechemat încă un reprezentant al misiunii noastre diplomatice - Iurie Bodrug, ambasadorul RM în Polonia, care are mai bine de trei termene de aflare în Polonia.

Însă în lista celor rechemați deocamdată nu se află Victor Moraru, reprezentantul Moldovei la ONU, care în numele țării noastre a refuzat să voteze pentru lupta contra glorificării națismului și neo-națismului. A primit el astfel de instrucțiuni de acasă, ori a acționat din proprie inițiativă? Vom menționa, că Moraru a fost numit în această funcție peste un an de la rechemarea din Elveția, unde la fel a reprezentat interesele țării noastre.

A fost trecut cu vederea și Oleg Serebrian, care după încheierea misiunii în Franța, în a. 2015 imediat a fost numit ambasador în Germania, unde se află și azi. Dintr-o misiune în alta a călătorit, și acum a fost retras din Bulgaria, unionistul Ștefan Gorda, care cu siguranță așteaptă acum o nouă numire.

Conform legislației, mandatul șefilor misiunilor diplomatice moldovenești este de 4 ani. Însă adesea acest termen este extins pentru un timp mult mai îndelungat. Spre exemplu, fostul ministru al agriculturii, în prezent ambasador în țara Soarelui Răsare, Vasile Bumacov, mandatul căruia a expirat în ianuarie 2020. Și Corina Călugăreanu, reprezentant permanent al RM la Consiliul Europei încă din anul 2015.

Vorbind despre diplomații de carieră, printre cei care au mandatul expirat și trebuie să elibereze locul pentru colegii din MAEIE, este și Ruslan Bolobocean, ambasadorul RM în Ucraina din 2015, și Gabriela Moraru, ambasadoarea Moldovei în Israel.

Nu e prestigios?

În ultimii ani (de la respectiva Hotărîre de guvern din a.2016) a fost modificată structura, efectivul și indemnizațiile personalului misiunilor diplomatice ale Moldovei peste hotare. În unele reprezentanțe numărul angajaților s-a majorat (ambasadele RM în Germania, Canada, Spania), la fel și salariile (reprezentanța permanentă a RM la ONU), în altele – din contra, au avut loc reduceri (consulatele din Iași și Odessa).

Andrei Popov, ex-ambasador al Moldovei în Austria, consideră că ambasadorii moldoveni duc un trai destul de modest peste hotare.

”Pentru un simplu cetățean al Moldovei salariile de 1000-2000 euro ale diplomaților par foarte mari, - și-a spus el opinia pentru publicația Logos press. – Însă diplomații moldoveni primesc peste hotare mult mai puțin ca colegii lor din alte țări”. Popov crede că trebuie să se țină cont și de nivelul de trai din țările dezvoltate și, respectiv, de cel al prețurilor. Sumele alocate pentru închirierea locuințelor nu au fost modificate de două decenii. Și în prezent diplomații moldoveni își pot permite închirierea unui apartament de clasa econom sau chiar mai jos.

”Înțeleg, că unii își închipuie lucrul diplomaților ca pe un șir de recepții și evenimente mondene, - continuă Popov. – Desigur că nu este așa. Fără a intra în detalii, voi spune că în ambasadele din Austria a țărilor comparabile cu Moldova activează vre-o 12 angajați, în cea moldovenească – patru”.

Dar nu numai salariile mici îi neliniștesc pe diplomații moldoveni. Dacă pe perioada muncii peste hotare familia decide să însoțească persoana, apar probleme de angajare, de înscriere la școli, de adaptare la noul mediu. Andrei Popov dă asigurări că salariul nu permite, pe timpul aflării peste hotare, să acumulezi bani pentru un apartament sau chiar pentru un automobil.

”Toate acestea duc la aceea că activitatea diplomatică pierde din prestigiu și printre absolvenții cei mai buni ai universităților și printre lucrătorii diplomatici din veriga medie, care au deja două-trei termene de aflare peste hotare și au acumulat experiență și profesionalism, - constată Andrei Popov. – Ei văd că persoanele care au fost angajate de structurile private din Moldova primesc salarii mult mai mari”.

”Amnezia diplomatică”

Potrivit interlocutorului Noi.md, apropiat de departamentul politicii externe, de fapt salariile angajaților misiunilor diplomatice nu-a chiar așa de mici, alta e problema – unii dintre ei uită pentru ce au fost trimiși peste hotare.

”Mulți ambasadori, cum numai intră în funcție și își prezintă scrisorile de acreditare uită ce a scris în ele șeful statului – că tot ce va declara respectivul reprezentant diplomatic în țara gazdă, este credibil. ”Amnezia„ survine adesea din cauza apartenenței de partid, a ne-dorinței de a ieși din zona de confort sau a cetățeniei duble. Beneficiind de toate înlesnirile oferite ambasadorilor de statul nostru, dar e vorba despre cca 2500 euro pe lună (în funcție de țara gazdă), adaosurile financiare pentru fiecare membru al familiei, delegat în misiune, arenda reședinței, acoperirea cheltuielilor comunale etc., unii ambasadori supun întreaga ambasadă acului financiar al cunoscutului proiect al MAE al României ”Românii de pretutindeni”,care prin ambasadele române de peste hotare organizează numeroase evenimente comune care au scopul de a promova ideile românismului și unionismului în diaspora moldovenească”, spune interlocutorul Noi.md.

În acest context, crede el, ar fi binevenite noile prevederi din proiectul de lege elaborat de Ministerul Afacerilor Externe și aprobat de guvern în ședința din 26 februarie, care prevăd că diplomații, cu excepția celor care ocupă funcții înalte în stat, la îndeplinirea atribuțiilor lor trebuie să se abțină de la exprimarea publică a convingerilor lor politice. Proiectul aprobat mai prevede introducerea unor noi condiții de angajare într-o funcție diplomatică ori consulară – candidatul nu trebuie să fie membrul unui partid politic ori organizații socio-politice. Experții menționează că ar fi binevenite și restricțiile privind dubla cetățenie. Moldova ar trebui să studieze și să preia practica multor state (Germania, Rusia etc.) și să nu admită în funcții de stat persoanele cu multiple cetățenii.

”Ai cui veți fi?”

De ce este rău să muncești departe de patrie un timp îndelungat? Unul din viciile principale ale diplomației moderne este așa zisa boală ”lokalitis”, care afectează psihicul diplomatului - el pierde sentimentul devotamentului necondiționat față de țara proprie.

”Lokalitis” sau ”boala diplomaților”, se caracterizează prin mai multe semnalmente: o deplasare excesiv de îndelungată, pierderea capacității de a raționa obiectiv, scăderea totală a loialității etc. Teoria demonstrează că pe măsură ce diplomatul se adaptează mai profund și mai multilateral la noul mediu, influența ”lokalitisului” și dependența diplomatului de particularitățile acestui fenomen este mai ireversibilă.

Boala este neputincioasă în fața celor care au caracter puternic, calități morale și voință, principii formate și principalul – un patriotism neclintit. Istoria cunoaște cazuri în care ambasadorii trăiau și munceau peste hotare decenii în șir, dar nu se infectau cu virusul „lokalitis”. Pierre Cambon (fratele cunoscutului politician francez Jules Cambon) a fost ambasadorul Franței în Anglia timp de 22 ani, compatriotul său Camil Barrer – 28 ani în Italia, diplomatul sovietic Anatolii Dobrînin a reprezentat Moscova la Washington timp de 23 de ani. Cu toții au fost ambasadori extrem de profesioniști, și-au exercitat strălucit atribuțiile, au jucat un rol colosal în dezvoltarea relațiilor dintre țările lor și țările-gazdă și au rămas totuși patrioți înflăcărați.

„Așa e serviciul”

La noi, noțiunea ”diplomat de carieră” este folosită mai rar. Dar pentru francezi, să zicem, termenul este unul obișnuit. Serviciul diplomatic este, într-adevăr, un serviciu, iar diplomatul de carieră – un funcționar care întreaga viață muncește în domeniu. La fel ca și militarii, el urcă pe scara carierei, pentru a-și obține bastonul de mareșal la care, potrivit lui Napoleon, visează orice soldat. La fel ca în armată, în cazul serviciului diplomatic acest baston prea puțini îl obțin.

Interlocutorul Noi.md, apropiat de departamentul politicii externe, spune că adesea la examinarea candidaților pentru funcția de șef al misiunii diplomatice, la noi nu întotdeauna este respectat principiul de selecție ”diplomat de carieră”.

”Cu regret, Moldova și un șir de alte state, - spune el, - uneori deleagă aceste atribuții importante șefilor de cabinete și ministere, demiși recent din funcție, judecătorilor sau demnitarilor de alt rang, trimiși, diplomatic vorbind, în exil sau pe Lună printr-un divorț diplomatic civilizat. Unii dintre aceștia, care au nevoie de mult timp pentru adaptarea în țara gazdă, înțelegerea ”bucătăriei diplomatice” interne și performanța pentru țara lor, în așa măsură își supraapreciază propria importanță și exclusivitate, că nu le ajunge înțelepciune să însușească povețele angajaților ambasadei sau consulatului și să plece urechea la ele – pentru ca să nu calce în străchini și să nu facă pași greșiți. Cu timpul, unii dintre ei ajung în posturi de conducere la MAE, posturi care ar trebui se fie ocupate de profesioniști, sau așteaptă următoarea misiune. Experiența istorică demonstrează că accesul ne-profesioniștilor ambițioși (și cu dublă cetățenie), care ignoră opinia specialiștilor în probleme internaționale, în ”bucătăria diplomatică„ este comparabil cu accesul unui elefant în dugheana cu veselă, doar că urmările pot fi mult mai grave, dacă nu catastrofale”.

Cu privire la MAE, acolo, potrivit interlocutorului Noi.md, au mai rămas angajați care s-au pomenit în sfera dată grație propriilor capacități, fără sprijin din afară. ”Ca regulă, pe aceștia îi aruncă pe baricade. Îi poți vedea în sferele, unde în fiece clipă trebuie să-ți manifești calitățile profesionale și personale, inclusiv diplomatice. Această categorie de diplomați moldoveni se reduce drastic. Pe mulți îi descurajează salariul modest în patrie și lunga așteptare a unei deplasări de trei ani peste hotare, unde îți poți permite un mod de viață minim decent, dar și persoanele fără pregătire (așa numiții „majori-interlopi” etc.), care fără a munci măcar o zi la MAE, contrar legislației privind serviciul diplomatic, primesc numiri care îi obligă să apere interesele Republicii Moldova peste hotare”.

În încheiere vom menționa că problema stabilirii ordinii în mediul ambasadorilor moldoveni, dar și a întregului corp diplomatic, se cere rezolvată demult. Este un proces dureros, dar el trebuia pornit demult. În realitățile moldovenești el este posibil doar printr-o ”intervenție chirurgicală”. Nu este vorba doar despre ambasadori. Conducerea țării trebuie să analizeze rezultatele activității șefilor consulatelor de onoare ale Republicii Moldova peste hotare, care au statut și atribuții speciale. În ultimul deceniu, numărul consulilor de onoare ai Moldovei peste hotare s-a dublat (acum avem peste 40). Rezultatele activității multora dintre ei nu se prea deosebesc de rezultatele multor ambasadori rechemați sau care urmează să fie rechemați.

Cristina Agatu,

Dănilă Voinarovschi

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load