Alexandr Stoianoglo: între procuratură și politică

Alexandr Stoianoglo: între procuratură și politică

Învingător în concursul pentru funcția de procuror general a devenit fostul deputat Alexandr Stoianoglo – candidatul care a obținut punctajul maxim în rezultatul interviurilor la Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Astăzi el a fost numit în această înaltă funcție prin decretul președintelui țării.

Astfel concursul pentru funcția de procuror general a ajuns la un final logic. De la noul șef al instituției așteptăm, în primul rînd, progrese în investigarea dosarelor penale de rezonanță, dar și reformarea Procuraturii Generale, care presupune evaluarea corpului de procurori de către o comisie independentă. Noul proiect de lege privind reforma justiției a fost expediat Comisiei de la Veneția, care se va expune pe marginea lui chiar luna aceasta. Se preconizează că legea va fi adoptată în decembrie, iar procesul de evaluare va demara la începutul anului viitor

Patru candidați pentru CSP

Interviurile pretendenților la funcția de procuror general s-au desfășurat cu ușile închise joi, 28 noiembrie. La această etapă a concursului au fost admiși patru candidați selectați de comisia de evaluare a Ministerului Justiției – Oleg Crîșmaru, anchetator superior la centrul Național Anticorupție, Vladislav Gribincea, avocat și președinte al Centrului resurse juridice, Veaceslav Soltan, procuror și șef de secție la procuratura generală și Alexandr Stoianoglo, ex-deputat PDM. CSP a examinat nu doar dosarele candidaților, ci și actele prezentate de CNA, SIS, ANI, dar și comisia Ministerului Sănătății, muncii și protecției sociale, care examinează starea de sănătate a candidaților.

Împreună cu dosarele concurenților, Ministerul Justiției a transmis CSP confirmarea faptului că actul administrativ care anula rezultatele selectării prealabile a candidaților la funcția de procuror general nu a fost anulat. La începutul lui noiembrie, ex-ministra justiției Olesea Stamate a anunțat că din anumite considerente va fi nevoită să anuleze rezultatele concursului. Potrivit acesteia, membrii comisiei nu au putut efectua evaluarea minuțioasă a integrității candidaților, deoarece le-a lipsit informația deplină. Unde mai pui că cel puțin unul dintre experți a acordat aprecieri părtinitoare. Guvernul Sandu a declarat că acest concurs a fost compromis și și-a asumat răspunderea pentru modificarea procedurii de numire a procurorului general. Însă parlamentul nu a susținut această inițiativă și a înaintat o moțiune de cenzură.     

Fadei Nagacevschi, noul ministru al Justiției, a spus la prima sa conferință de presă că, în pofida promisiunilor anterioare, predecesoarea sa nu a anulat rezultatele concursului, astfel că concluziile comisiei de evaluare au rămas valabile. De aceea el a decis să prezinte CSP lista scurtă cu cei patru candidați. Potrivit lui Nagacevschi, el a analizat procedura de desfășurare a concursului și a ajuns la concluzia că fosta ministră a încălcat grav legea. Și prim-ministrul Ion Chicu a cerut să nu fie tergiversată transmiterea actelor către CSP. El a spus că obligația de a numi procurorul general este printre primele în șirul acțiunilor urgente ale noului guvern.  

Fadei Nagacevschi menționează că nu există o decizie judecătorească care ar anula selectarea prealabilă  a nivelul Ministerului Justiției. Se știe, că mai mulți candidați care și-au depus dosarele, dar nu au fost admiși pentru participare la interviuri, au contestat în instanță această decizie și au cerut anularea ei, ceea ce ar fi putut însemna anularea preselecției în totalitate. Serghei Perju, participant la concurs, a depus mai multe contestații, el consideră rezultatele ca fiind distorsionate și ilegale. El a cerut sistarea  procedurii de numire a procurorului general înainte de examinarea lor. Perju a spus că adresarea sa a rămas fără răspuns din partea noului ministru al Justiției, dar și a CSP.  

În instanță s-a adresat și un alt participant la concurs, Eduard Bulat, care anterior anunțase autoritatea națională pentru integritate despre nerespectarea regimului juridic privind conflictul de interese de către unii membri ai comisiei. El a cerut de la CSP sistarea procedurii de selectare și numire a procurorului general  pînă la examinarea contestațiilor. Dar în lipsa unor decizii judecătorești, aceste circumstanțe nu au influențat agenda CSP. În conformitate cu recentele amendamente legislative, CSP alege una dintre candidaturile propuse de Ministerul Justiției și o prezintă președintelui țării spre a fi numită în funcție.

Procuror, politician, avocat

În cadrul interviurilor, fiecare candidat a răspuns la zeci de întrebări și și-a prezentat conceptul de dezvoltare a Procuraturii generale. Drept rezultat, punctajul maxim a fost acumulat de Alexandr Stoianoglo - cca 75 puncte. El a devenit învingătorul concursului pentru funcția de procuror general. Pe locul doi s-a plasat Veaceslav Soltan, pe trei – Vladislav Gribincea, pe patru – ofițerul CNA Oleg Crîșmaru. În ajun, CSP a modificat Regulamentul concursului, în conformitate cu care punctajul membrilor CSP acordat fiecărui candidat nu va fi publicat.  

Alexandr Stoianoglo era din start considerat candidatul cu cele mai mari șanse de a ocupa înalta funcție. Unii comentatori susțineau chiar, că decizia ar fi fost deja luată. Însuși Stoianoglo nega aceste zvonuri și susținea că ele nu au temei și numele finalistului va deveni cunoscut după totalizarea concursului. Totuși, periodic printre favoriți erau numiți și alți concurenți incluși în lista scurtă.  

Alexandr Stoianoglo a practicat avocatura în ultimul timp, însă opinia publică îl cunoaște mai mult ca pe un politician din Găgăuzia, deputat în parlament între anii 2009-2010 și 2010-2014, fracțiunea PDM. În perioada anilor 2009 - 2010 a fost vicepreședintele legislativului, iar în al doilea mandat – președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică. 

La parlamentarele din 30 noiembrie 2014 Stoianoglo nu a fost inclus pe listele PDN. Potrivit unor surse din cadrul Partidului Democrat, drept motiv a servit conflictul cu Plahotniuc. În ianuarie 2015 a părăsit PD și a participat la alegerile din Găgăuzia. Per total, Stoianoglo de două ori a candidat independent la funcția de bașcan al autonomiei: în 2006 a acumulat 6025 voturi (10,58%), în 2015 - 3174  (4,98%). În ambele cazuri, rezultatele obținute nu i-au permis să treacă în turul doi. 

Înainte de a veni în politică, Alexandr Stoianoglo, după absolvirea Facultății de drept de la Universitatea de Stat din Moldova a activat timp de 15 ani în organele procuraturii. În acest sistem, a trecut calea de la ajutor al procurorului în Procuratura Chișinău în a.1992 la procuror general adjunct în a.2001-2007. Între anii 1995 și 2001 Stoianoglo a fost procuror general al Găgăuziei. În 2007 a deschis un birou individual de avocați.  

Pe parcursul concursului, în spațiul informațional au răsunat mai multe pretenții în adresa sa. Printre acestea, s-a spus că fiind vicepreședinte al parlamentului în timpul guvernării Alianței pentru integrare europeană, el a participat la negocierile privind repartizarea funcțiilor oficiale, inclusiv a celor care nu puteau fi repartizate politic. În plus, mass-media a scris că în 2010, fiind membru al PDM, Stoianoglo a donat partidului 100 mii lei. Problema era mărimea neproporțională a donației în raport cu veniturile declarate de el, care la acel moment constituiau doar 48 mii lei.

Alexandr Stoianoglo a negat informațiile privind finanțarea PDM și a justificat asta cu răspunsul primit de la CEC. Documentul susținea că în 2010 el a donat partidului doar 20 mii lei. ”Informația falsă a fost publicată pentru a mă discredita”,  a subliniat Stoianoglo, dar a refuzat să-i numească pe cei care în opinia sa încercau să-i denigreze imaginea.

Cu privire la factorul politic și calitatea lui de membru al unui partid, fosta ministră a justiției Olesea Stamate menționa într-un interviu, că în acest context comisia de evaluare nu are careva pretenții. ”Argumentele dlui Stoianoglo în fața comisiei au exclus toate întrebările care țineau de apartenența sa la PDM”, a declarat Stamate.  

Pe fondalul zvonurilor și atacurilor informaționale  

”Informația apărută în mass-media privind integritatea unor candidați nu putea influența concluziile comisiei de evaluare, deoarece aceasta nu se poate ghida de zvonuri, presupuneri și deducții, fără a avea deciziile instanțelor de judecată sau alte confirmări întemeiate. Despre orice candidat ar putea fi publicate informații false ori eronate, de aceea după analizarea fiecărui argument lista candidaților nu a fost modificată și transmisă spre examinare CSP”, a menționat pentru Noi.md unul dintre experți. 

Experții legau atacurile informaționale  asupra unor participanți la concurs de existența unor grupuri de influență în interiorul organelor procuraturii, fiecare dintre acestea fiind interesat de promovarea propriului candidat și compromiterea concurenților. Și ex-premierul Maia Sandu a vorbit de multe ori despre existența unui șir de clanuri în sistemul procuraturii, potrivit ei, modificarea regulilor de alegere a procurorului general din start s-a desfășurat pe fondalul unei împotriviri active a reprezentanților acestui sistem.      

În emisia unui post TV privat, ex-premierul a comentat înaintarea candidaturii lui Alexandr Stoianoglo la funcția de procuror general și a concluzionat că între PSRM și PDM există o înțelegere politică. În opinia reprezentanților blocului ACUM, autoritățile actuale  își doresc ”un procuror general comod și ascultător”. În același timp, ministrul justiției și reprezentanții altor partide politice au negat aceste acuzații.   

Pavel Filip, președintele PDM, a declarat că democrații nu au avut careva discuții cu socialiștii privind funcția de procuror general. El a negat zvonurile precum că partidele care au votat moțiunea de cenzură împotriva guvernului Sandu ar fi încheiat un acord prealabil cu privire la aceasta. Cei din PSRM susțin că aceste teme nu au fost un obiect de discuții. Mulți experți menționează că nu văd logica în declarațiile de acest fel, deoarece patru cei mai buni candidați din cei 16 admiși la concurs au fost selectați de comisia formată de guvernul Sandu și unul dintre ei a devenit finalist.  

În opinia observatorilor, concursul pentru funcția de procuror general a ajuns astfel la un final logic. De la noul șef al instituției așteptăm, în primul rînd, progrese în investigarea dosarelor penale de rezonanță, dar și reformarea Procuraturii Generale, care presupune evaluarea corpului de procurori de către o comisie independentă și redistribuirea atribuțiilor în cadrul unor subdiviziuni. Noul proiect legislativ privind reforma justiției a fost transmis Comisiei de la Veneția. Se  preconizează că legea va fi adoptată în decembrie, iar procesul de evaluare va demara la începutul anului viitor .

Victor Surujiu

 

 

 

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load